O plimbare pe langa sat e binevenita intr-o dupa-amiaza de august.Dupa ce muncisem o zi intreaga sa fac conserve peste conserve, dupa ce am spalat 3 covoare si perdele de la toata casa, dupa ce am facut putina ordine in magazia in care nu mai puteai intra, plecam la plimbare.
Nici nu imi puteam imagina cat de mult ma va relaxa intinderea campului cu floarea soarelui, linistea apei si coltul de cer pe care nu ma mai saturam sa-l privesc.
Ca sa ajungem la balta mica am trecut prin iarba pana la mijloc.Imi era frica de serpi, dar nu am vazut niciunul.Ne-am facut carare cu mult curaj si am ajuns la balta.
Nu se auzeau decat broscutele certandu-se intre ele.Relaxare maxima!
Pe cer norii se adunau.De frica ploii am plecat.
Ne-am intors acasa cu un zambet larg pe fata.Nu mai simteam oboseala adunata dupa o zi de munca, imi simteam corpul relaxat.Toate aceste lucruri nu le poti simti decat la tara.
Noaptea a plouat usor si am dormit excelent.
Ne-am trezit dimineata la ora 6.00 cu o pofta teribila de viata!
