marți, 4 august 2015

Relaxare la tara

O plimbare pe langa sat e binevenita intr-o dupa-amiaza de august.Dupa ce muncisem o zi intreaga sa fac conserve peste conserve, dupa ce am spalat 3 covoare si perdele de la toata casa, dupa ce am facut putina ordine in magazia in care nu mai puteai intra, plecam la plimbare.
Nici nu imi puteam imagina cat de mult ma va relaxa intinderea campului cu floarea soarelui, linistea apei si coltul de cer pe care nu ma mai saturam sa-l privesc.






Ca sa ajungem la balta mica am trecut prin iarba pana la mijloc.Imi era frica de serpi, dar nu am vazut niciunul.Ne-am facut carare cu mult curaj si am ajuns la balta.
Nu se auzeau decat broscutele certandu-se intre ele.Relaxare maxima!
Pe cer norii se adunau.De frica ploii am plecat.
Ne-am intors acasa cu un zambet larg pe fata.Nu mai simteam oboseala adunata dupa o zi de munca, imi simteam corpul relaxat.Toate aceste lucruri nu le poti simti decat la tara.
Noaptea a plouat usor si am dormit excelent.
Ne-am trezit dimineata la ora 6.00 cu o pofta teribila de viata!


vineri, 31 iulie 2015

Florile isi cer drepturile

Gradina de flori de la Bucuresti era plina de buruiana.Saracele carciumarese, bietii trandafiri nu se mai vedeau din iarba.Fiind in concediu o saptamana, iarba si-a facut de cap si a crescut nestingherita, vesela si viguroasa.




Inarmata cu mult curaj, sapa si grebla am inceput operatiunea "balaria".Cu un efort maxim, cu transpiratia curgand in ochi, dupa cateva ore de chin, am reusit sa las florile sa respire libere.Dupa efort am strans toata iarba cu grebla.Usor, usor gradinita de flori arata binisor.
Mandra de realizare, dupa un pahar de limonada rece iau aparatul foto sa inspectez intreaga gradina.


Si la final o privire de ansamblu la intreaga curte.




Ador munca in gradina, in aer liber.Singura problema este faptul ca sunt mereu contra-cronometru si pentru ca ma grabesc foarte tare obosesc ingrozitor.Alte zeci de treburi pe care trebuie sa le rezolv isi cer drepturile si de aceea, seara sunt sfarsita.Sfarsita, dar multumita de realizarile mele din ziua respectiva.




joi, 30 iulie 2015

Viata de pisica

Este insuportabil de cald.Cele 40 grade la umbra le simtim cu brio.Animale si oameni cautam disperati umbra, o mica adiere de vant si bem cantitati importante de apa rece.
Toti avem activitate si chef de viata dimineata de pe la ora 5.30 pana pe la 9 si seara dupa ora 20.30.
Moly, pisicuta noastra se joaca cu o ceapa mica in timp ce noi ne bem cafeaua si punem la punct treburile pentru ziua in curs.
 Cand noi ne apucam de treaba prin gradina, Moly se urca in visin si pandeste vrabiutele si graurii.Este pomul ei si nu are nimeni voie acolo.Mai nou doarme toata noaptea intr-un cuib abandonat din visin.






 Dupa atata munca ne odihnim putin in iarba umeda de roua.




Viata de pisica...Doarme, mananca, se joaca si ne umple de bucurie!

miercuri, 29 iulie 2015

Rezumat de iulie

Iata ca a trecut si luna iulie.A fost o luna plina, am muncit pe rupte in gradina.
Buruieni cu care ne luptam la propriu.Acum le curatam de aici, acum sunt dincolo, cu o radacina zdravana si o forta de crestere ceva de speriat.
Rosiile au rupt unii araci.Sunt asa viguroase, asa incarcate de rod ca bietii araci se rup sub greutatea lor ca betele de chibrit.Pune alti araci, leaga-le.Se coc din ce in ce mai multe si adunam 2-3 cosuri pe saptamana din care facem bulion.



Castravetii se aduna seara si dimineata.Mi-ar placea sa am o camera de luat vederi direct pe ei ca sa ii vad crescand de la o ora la alta.Am pus nenumarate(chiar nu le-am numarat)borcane la murat.





Ardeii grasi sunt frumosi si vigurosi, cei capia au inceput sa se inroseasca, gogosarii s-au marit vazand cu ochii.Ardeii bulgaresti sunt mari si frumosi.Ii voi lasa sa se inroseasca si ii voi pune la uscat.Voi face din ei boia de ardei dulce.Uscati foarte bine se pun in masina electrica de rasnit cafea.




Cimbrul, busuiocul, salvia au fost spalate si puse la uscat.
Vinetele s-au tot facut si le-am copt, lasat la scurs si pus la congelator.Asteapta cuminti sa se faca gogosarii si ardeii capia si sa facem zacusta mult asteptata.


Am achizionat de o luna si un stup.Suntem fascinati de ce se intampla in stup, de organizarea extraordinara a albinelor si invatam, tot invatam cum sa le ingrijim.



Zmeurata, visinata si caisata sunt numai bune de baut.
Cam atat pentru luna asta.A fost o luna plina, bogata si ma declar multumita de cate a produs gradina mea si de cate am facut din legumele pe care ni le-a oferit.

luni, 27 iulie 2015

Bulion de rosii facut in casa

Rosiile crescute de tine doar cu apa si soare au un gust care nu se poate compara cu gustul rosiilor de pe tarabele "taranilor"din pietele noastre.De aceea ma incapatanez sa nu cumpar rosii de la piata, chiar daca imi este foarte dor de o salata si la noi se coc mult mai tarziu.Dar cam de o luna au inceput si rosiile noastre sa ne incante papilele gustative.O salata doar cu rosii, ardei, castraveti, ceapa din gradina are un gust pe care imi este foarte greu sa-l descriu in cuvinte.Spun doar atat...EXCEPTIONAL...
Acum au inceput sa se coaca ca nebunele si la 3-4 zile le adunam.Dar, pentru ca sunt mai multe decat mancam, mai multe decat oferim cunoscutilor si familiei, am inceput sa preparam bulionul de rosii facut in casa.
Inainte de a ma apuca de treaba le-am mai admirat putin.Anul asta rosiile noastre sunt pline de rod.Ne miram cum poate tulpina si aracul pus de noi sa sustina asa potop de rosii.


Am adunat doua cosuri mari(tarne).Rosiile le-am adunat seara si ne-am apucat de pregatitul bulionul a doua zi dimineata.Foarte dimineata, pe la ora 5.30.

Le-am spalat foarte bine....

Si am inceput sa le tai si sa le curat.Rosiile curate cum spunem noi, adica fara chimicale nu sunt perfecte.Mai sunt manate, mai au pete.Indepartam cu grija toate acestea de pe ele si le taiem in patru sau mai multe in functie de marimea rosiilor.


Le dam prin masina de tocat electrica si le punem intr-un tuci mare pe foc.
Se lasa sa fiarba pana scade la jumatate.Se fierbe cam 3-4 ore.
Intre timp am spalat toate sticlele si le-am asezat la scurs in cosuri.


Dupa ce a scazut si a ajuns la consistenta pe care o doream am oprit focul.Asa, fierbinte, se toarna cu mare grija in sticlele uscate si se pune capacul. Dupa aceasta operatiune destul de migaloasa si deloc placuta la 35 de grade, le-am acoperit cu prosoape sa se raceasca treptat.
A doua zi, seara, le-am depozitat in pivnita.


Gustul bulionului facut in casa, care are in compozitie doar rosii de gradina, este absolut minunat.