Imi place sa strang toata ziua prin curte, sa adun frunzele uscate, sa tai florile uscate, sa greblez si seara sa ma bag in casa, langa soba cu un ceai cald in mana.
Ador aerul rece de toamna tarzie, ador soarele bland care incearca timid sa ne salute, ador mirosul de fum ce se simte in aer, de la cosurile caselor din sat, de la frunzele pe care oamenii le ard, ador toamna.
Am adunat frunze, ierburi uscate, flori palide si le-am dat foc.
Arunc o privire in magazia de lemne.Vreau sa stiu daca stam bine la acest capitol.Iarna bate la usa si vreau sa avem cu ce aprinde focurile in sobe.Dupa cate magazii, fanare, cotete si maghernite am daramat am avut lemne destule cativa ani buni la rand, dar anul trecut am cumparat lemne.Sigur ne vor ajunge si anul acesta.
Seara am intrat in casa.Era o caldura palcuta de la focul aprins in soba.Am pus mere pe soba si ne-am facut un ceai de tei.Ador linistea serilor la gura sobei, ador povestile spuse de mama de pe vremea cand isi petrecerea copilaria in satul natal, ador copiii care stau cu gura cascata ascultand povestile cu oameni care isi faceau totul singuri, care nu aveau cu ce si nici nu concepeau sa-si cumpere mancarea, cu femei care teseau, torceau si coseau la lumina lampii de gaz, cu barbati care isi arau singuri pamantul si isi cresteau animalele.
Ma bucur de serile de toamna si mai tarziu de cele de iarna in tihna molipsitoare a satului meu.Seara, afara se aude doar zgomotul sec al toporului ce crapa lemnele.
