Gardul...

Cum se apropie weekend-ul cum ploile, vantul si frigul isi fac simtita prezenta.Si cum noi numai la sfarsitul saptamanii putem sa facem ceva la tara, incepe frustrarea si dezamagirea.
Cand am cumparat casa gardurile lasau de dorit, dar nu au avut pana acum prioritate.Mereu aparea altceva de facut si dupa 7 ani s-au deteliorat din ce in ce mai mult pana cand, anul acesta, am lasat totul deoparte si am hotarat sa facem ceva cu ele, adica sa le punem la pamant si sa le inlocuim cu altele noi-noute.
Am inceput cu cel de la strada.Deschiderea curtii noastre este de 20m.Am cumparat 200 de scanduri trase de 10cm , patrati de 5cm pentru laterale.Stalpii ii aveam.
Am inceput demolarea gardului vechi si construirea celui nou, doar eu si sotul meu,  inarmati cu rabdare, boloboc, bormasina, aparat de sudura si alte zeci de unelte.Am vrut sa apelam la un localnic sa ne ajute, dar a cerut atatia bani incat am considerat ca nu merita.Si asa incet, incet, 3 ore vineri si 10 ore sambata, aproape fara oprire, cu o cafea bauta pe metereze, cu o masa luata pe fuga pe fantana de langa gard am reusit sa-l terminam.Vecinii veneau, se mirau, ca noi, bucurestenii stim sa facem si garduri si plecau.Altii chiar ne-au propus sa facem ceva bani din asta, sa lucram si pe la altii ca ne pricepem.

Duminica am reusit sa-l dam cu ulei de in.Il vom mai da o data pentru protectie si dupa cu lac.Suntem multumiti de cum a iesit si am hotarat sa continuam.In acest weekend, daca ne permite timpul incepem gardul lateral.Speram ca pana la toamna sa terminam.

Agale prin ograda mea

Am luat-o agale prin ograda mea de la tara.Soarele bland care isi revarsa timid razele ma face sa vad pomii, iarba intr-o nuanta mai primavaratica, mai putin mohorata.
Imi place sa privesc cu entuziasmul unui biet orasean fiecare copac, fiecare fir de iarba.
Dar, acum, dupa 7 ani de cand avem casa de la tara nu pot doar sa cad in admiratie.Ma gandesc imediat la cate sunt de facut odata cu venirea primaverii.Bolta de vie trebuie tunsa si legata, pomii tunsi si dati cu var, terenul pe care plantam legumele pregatit, trandafirii tunsi, altii mutati, gradina de flori sapata, etc, etc.
Treburi sunt multe si grele, dar de abia astept sa le fac.
Curtea are un aer usor neingrijit, dar arata  acceptabil.Pamantul arat este negru si faramicios.

Gainile sunt grase si frumoase.Au trecut cu bine de frigul napraznic, sunt vesele si multumimte.

Aveam un singur stup achizitioanat anul trecut.Acum am mai luat trei si vrem sa devenim apicultori in toata regula!

Sotul meu a ansamblat unul din stupi...

Trebuie vopsit si vom cumpara matca si roi.

 Astept primavara, astept caldura placuta si imbietoare, astept verdele crud care iti intra in suflet...

Facut in casa - tarta cu carne

Intrebarea "ce mai pregatesc pentru cina?"imi solicita maxim nervii.Ce mai gatesc pentru 5 persoane, repede si bine?Azi am hotarat sa fac o tarta cu carne.De cand am invatat sa fac crusta pentru tarte nu ma mai pot opri.

Iata reteta:

Ingrediente pentru crusta:
-250 gr faina
-125 gr unt
 -1 galbenus de ou
-40 ml apa rece
-un praf de sare
Se amesteca faina cu praful de sare si untul.Se incorporeaza untul, apoi se adauga oul si apa rece.Nu se framanta mult, doar cat se formeaza aluatul.Coca astfel formata se pune la frigider in folie alimentara circa 1 ora.
Aluatul se scoate de la rece si se intinde.Se aseaza in tava pentru tarta.Tava cu coca se pune in frigider pentru o jumatate de ora.

Ingrediente pentru umplutura:
-700 gr carne tocata de porc
-2 oua
-verdeata
-2-3 cepe
-sare, piper, boia facuta in casa, busuioc macinat

Ceapa taiata marunt se caleste in 2 linguri ulei.Se adauga carnea tocata si se caleste si ea 10-15 minute.Se adauga cele 2 oua, verdeata si mirodeniile.

Crusta va fi tinuta in frigider in tot acest timp.Trebuie sa fie rece, intarita.
Peste crusta se pune compozitia obtinuta mai sus.Eu am mai oprit aluat si am pus o foaie si deasupra.

Se baga in cuptorul preincalzit la 180 de grade pana se rumeneste frumos pe deasupra.

Eu am facut 2 tarte cu carne.Familie mare si mancacioasa!Este delicioasa si nu m-a solicitat mult pregatirea ei.

Prea iarna...

Prea frig, prea iarna, prea multa zapada, de prea multe zile tine gerul...Nu imi place deloc.Ma simt inghetata si la propriu si la figurat.Am facut cateva poze si am intrat repejor in casa la caldura.As sta in pat invelita
intr-o patura de lana, cu o carte buna intr-o mana si un ceai fierbinte in cealalta.

Copiii in schimb ar dormi in zapada.

Se anunta ninsori...

Azi plecam la tara.Dupa amiaza, lasam aglomeratia, stresul vietii urbane si fugim spre satucul nostru.
Totusi, prognoza meteo nu este foarte buna.Se anunta viscol si zapada mare.
Satul nostru este la 30 km de cel mai apropiat oras si destul de izolat.Din aceasta cauza masinile de dezapezire sosesc in sat dupa 3-4 zile, vreme in care suntem izolati de restul lumii.Ni s-a intramplat acest lucru de 2-3 de cand am cumparat casa de la tara.
Prima si a doua zi este superb.Zapada mai frumoasa, copaci mai superbi si cer mai senin ca aici nu am vazut niciodata.Dimineata oamenii dau zapada, isi vorbesc, se sfatuiesc, taie lemne, dau animalelor apa calda si cereale.Dupa ora 14.00 nici tipenie de om nu se mai vede pe strada.Toti se retrag in case langa sobele ce dogoresc.Lopetile se pun langa usa, lemnele se aduc in casa si linistea se asterne peste sat.
Dar incepand cu a treia zi ma simt ca un detinut in puscarie.Simt ca sunt rupta de lumea ce ma inconjoara, simt ca manile imi sunt legate si intru in panica.
 Pozele sunt din 2012 cand am stat o saptamana izolati.

Si acum stau si ma gandesc daca mai vreau sa plec azi la tara....

Amestecate

Au trecut sarbatorile, a trecut vacanta si iata-ne la jumatatea lunii ianuarie.Timpul zboara...
Am avut sarbatori frumoase si linistite, cu mancare buna pe masa, cu casa curata si impodobita, cu colindatori primiti cu drag.Am avut timp sa savuram bucatele, sa ne odihnim si sa primim vizitele prietenilor si rudelor.
Copiii au facut Revelionul cu prietenii lor, la noi acasa, iar noi, la fratele meu.A fost primul an in care am simtit ca  puii mei si-au luat zborul si am avut o senzatie de gol in suflet.Dar acesta este cursul vietii si nu avem voie sa ne plangem.
Ultima saptamana de vacanta a fost agitata.A venit mult asteptata zapada, am inceput munca la birou, copiii mai aveau teme(fff multe teme)...Nici nu stiu cand a zburat si saptamana asta.
Am dat o fuga si pana la tara.Zapada si acolo, aer curat si liniste.Cookie s-a bucurat de zapada ca noi toti, dealtfel.

Pe islaz cateva vaci ratacite...

Dupa ce am admirat peisajul rural, dupa cateva planuri trasate rapid, dupa ceva proiecte masurate cu piciorul, ne-am adunat infrigurati in jurul sobei la un pahar de vorba.

Final de an...

Final de an 2015!
Nu stiu cand a trecut inca un an peste noi....Cand ai activitate si nu te opresti din facut cate ceva decat atunci cand vine noaptea, cand mereu incerci lucruri noi, te informezi sa-ti usurezi munca, cunosti oameni care te inspira, vrei mereu mai mult si mai bine, anul trece repede.Repede, dar constuctiv.
A fost un an roditor in gradina de legume.Marturie stau sutele de conserve pe care le-am facut si congelatoarele pline de legume(fasole verde, mazare, dovlecei, ardei, verdeata si multe altele).
Am plantat la inceputul lui mai toate rasadurile si in iulie, august si septembrie am avut avalansa de legume si fructe...

Am zugravit casa din Bucuresti la exterior...Problema a fost ca nu am putut folosi trafaletele, pentru ca avea stropi de ciment si am vopsit-o pe toata cu o bidinea mica.

La fel am facut si cu casa de la tara, dar aici a mers mai repede pentru ca am putut folosi trafaletele...

 Nu mai imi vin in minte cronologic toate evenimentele din anul ce a trecut, dar stiu ca am facut multe lucruri bune si mai stiu ca vom continua si in 2016 in acelasi ritm.
Pentru 2016 ne dorim sanatate si spor in toate!